marți, 13 mai 2008

un fragment din una din povestile Oanei...


descopăr că îmi doresc să ador, divinizez, iubesc în roşu, să urăsc în roşu, să trăiesc şi să văd frumuseţea în ... roşu. Dar eu nu sunt roşu. Tânjesc după puterea acestei culori care m-a fascinat dintotdeauna pentru amestecul pe care îl are de forţă şi sensibilitate. Contrast dur pe piele albă, fină. Albul capată energie împrumutând puţin câte puţin din vitalitatea şi curajul roşului. Cele două sfârşesc prin a se îmbina uşor si firesc, deşi iniţial se respingeau. Faţa, ochii şi buzele se conturează, corpul devine sensibil iar mintea se trezeşte. E posibil să te redescoperi în stropi de culoare? Făptura albă este alta şi se simte alta. Imprumută pentru moment din jocul de nuanţe pentru a se căuta şi reinventa. Ca un copil răsfăţat, ea încearcă diferite roluri fără a se angaja în vreunul. Se joacă cu emoţiile profitând din plin, învăţând multe despre ea şi ceilalţi. A face distincţia dinte real si plăsmuit este imposibil. Cele două stări, realul şi imaginarul, se întrepătrund şi se înlocuiesc. Imaginarul devine real în breşa creată între conştient şi incoştient. Un nou „Eu” se formează, surprins în era diluviană a dezvoltării lui...”stadiul de dezvoltare se aseamănă cu cel al unui fluture, pornind din stadiul de râmă care îşi consumă pe zi ce trece greşelile şi scuzele, până când se desprinde de sol şi îşi deschide ochii. Văd, aud, gust şi simt plăcerea cunoaşterii din fiecare secundă şi eveniment. Te-ai uitat vreodata atent la feţele oamenilor care sunt la ora 6 dimineaţa în metrou? Ce ai văzut? Le poţi vedea şi poate înţelege dorinţele şi nevoile în acel moment de amorţeală. Ai simţit spectacolul sexualităţii umane care se joacă în fiecare staţie de tramvai sau magazin? În fiecare privire stau o mie de cuvinte care îşi spun povestea inconştientului nostru. Noi nu auzim decât umbrele acelor cuvinte, de fapt, sensul sufletului nostru. Ai atins vreodată un suflet? L-ai putut lua în mâini şi simţi cum pulsează între degetele tale obişnuite cu concretul? Te-ai privit gol în faţa alegerilor tale dictate de dependenţe?”
Culoare de pământ îmbrăcând trup de femeie-copil. Culoare de foc ce atinge corp de femeie stăpânită de teamă, de nesiguranţă. Cel care o priveşte nu ştie unde i se plimbă gândurile, poate şi ele îmbrăcate în roşu...

Niciun comentariu: